9 mai 2016

AMRCR face apel la Guvernul României să întreprindă demersurile pentru a asigura respectarea legislației naționale și europene în cazul modificărilor propuse la Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România – AMRCR – solicită Guvernului României să își exercite prerogativele și să se asigure că România respectă obligațiile care îi revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Până în acest moment am putut constata că Guvernul, deși a emis un punct de vedere negativ, în fapt a sprijinit, prin implicarea activă la nivelul  Ministerului Agriculturii și prin pasivitate la nivel central și al altor ministere cu responsabilități în domeniu, inserarea în propunerea de modificare a Legii 321/ 2009 a unor prevederi care contravin flagrant normelor și principiilor în baza cărora funcționează piața unică europeană, care de altfel fac parte și din legislația națională.

Impunerea către comercianți ca 51% din produsele aflate pe raft să provină din  „lanțul scurt de aprovizionare” îi avantajează pe producătorii necompetitivi, dar atașați unor grupuri de interese, cărora li se garantează practic businessul indiferent de performanță.

Astfel, victime directe ale noii legi vor fi acei comercianți serioși și onești care prin eforturi și investiții considerabile au reușit să se impună pe o piață extrem de competitivă.

Această prevedere nu este însă în niciun caz favorabilă consumatorilor – cărora li se restrânge libertatea de a alege – și nici de natură să îi ajute pe  micii producători români, care vor fi în pericol să fie eliminați de alți producători din zonele adiacente României.

Observăm cu tristețe că, deși  în spațiul public se face mare caz la toate nivelurile decizionale de sărbătorirea Zilei Europei, la nivelul concret al punerii în aplicare și mai ales al respectării reglementărilor comunitare acest lucru nu se întâmplă.

Acest fapt este cu atât mai descurajant cu cât actualul Guvern este condus de un fost comisar european, dar în componența sa are și alți tehnocrați cu experiență în structurile comunitare ale UE, ale căror sarcină principală era să vegheze la funcționarea, pe principii de concurență, a pieței unice.

Suntem convinși că această atitudine nu va trece neobservată la Bruxelles și ne întrebăm, retoric, ce s-ar fi întâmplat dacă în timpul mandatului fostului comisar pentru Agricultură alte state membre ar fi adoptat propuneri protecționiste asemănătoare.

Apreciem că lupta electorală sau alte motivații conjuncturale nu pot constitui justificări acceptabile pentru nerespectarea obligațiilor asumate de România în calitate de stat membru UE.