Sylvan Nathan Goldman l-a pus pe picioare, acum trei sferturi de secol. Doamnele l-au refuzat, vazandu-l ca pe un carucior de copii; bărbații, de asemenea, au spus ca e prea „feminin”. Goldman l-a introdus in magazinul sau si, in 50 de ani, a facut 400.000.000 dolari.

Goldman e evreu, adica s-a nascut direct comerciant. Are radacini in toata lumea: dupa mama-i francez, dupa tata, lituanian. Carte n-a prins mai mult de opt clase. S-a aciuat in Statele Unite, a deschis mici magazine. In 1935, cu banii adunati, a dat drumul primului sau supermarket. „Humpty Dumpty”. Nu-i mergea nici bine, nici rau: supravietuia.

Pac! Atunci i-a venit ideea. Avea niste scaune de lemn, dintr-acelea care se pliau. A scos unul.Pe el a pus un cos de cumparaturi. I-a atasat scaunului patru roti. Nu mergea! In miez de noapte l-a sunat pe Fred. Fred Young, prietenul sau, mecanic de meserie. I-a zis sa-si aduca si sculele, ca au treaba. Povestea zice ca au lucrat si in seara de An Nou. Au pus roti, au sudat chiar doua cosulete pe structura scaunului, unul sus si unul jos si au dat nastere primului carucior pentru supermarketuri.

Pe 4 iunie 1937, l-au lansat la…”apa”. „Gata, lumea va cumpara mai mult!”. Asa gandea Goldman! Plasa mare! Carutul nu numai ca nu a prins, dar a fost urat din prima clipa. Femeile vedeau in el un carucior de copii. „Nu imping toata ziua unul, trebuie sa o mai fac si prin magazine?”, s-au intrebat. Barbatii l-au considerat „muieresc”, asa l-au catalogat. In plus, era cam greu de manuit. Trebuie pliat de fiecare data, iti prindeai mainile in el.

Cu toate ca a fost dezamagit, Goldman n-a renuntat. I-a tras niste bari de metal, l-a vopsit, l-a facut mai aerodinamic. Degeaba! Atunci a angajat modele de toate varstele, care mergeau de colo – colo, cu tot cu carucioare, prefacandu-se ca sunt la cumparaturi. Trucul a prins! Musterii nu-l mai refuzau. A vorbit cu un alt mecanic, Arthur Kosted, care i-a facut o linie speciala: construia carucioare de supermarketuri in serie! In 1938 i-a inregistrat patentul. Afacerea a inceput sa mearga. A ajuns sa croiasca masinute pentru cei mici si, deasupra, a pus un cosulet! Pana la moartea sa, in 1984, adunase putin peste 400.000.000 de dolari. A lasat intreaga avere celor doi fii. Desi pare greu de crezut, din cauza investitiilor proaste, toti banii au fost pierduti. Monte s-a sinucis in 1995. Alfred, doi ani mai tarziu…